Salon de zi Patrician din Brasov
Muzeul civilizatiei urbane a Brasovului ...un muzeu dinamic.
Curtea interioara va ofera Suveniruri ...
Spatiu Tranzactii comerciale
Sala cu bolta ampla si decoratia florala a peretilor permit vizitatorilor sa perceapa tipul de decorare a spatiului interior în sec. al XVIII-lea, într-un oras bogat si puternic ca Brasovul.
Se sugerează întâlniri ale negustorilor, cărăuşilor şi târgoveţilor care aveau interese comerciale, venind de la mari distanţe, cu cáre şi căruţe încărcate cu mărfuri. Se încheiau tranzacţii, se semnau cambii, se plăteau mărfurile, se sigilau, se scoteau paşapoarte de transport de la administraţia oraşului. În cuferele de călătorie se aflau pungi cu bani, acte, sigilii şi chiar podoabe scumpe care puteau reprezenta un eventual schimb în lungile lor călătorii de negoţ.
Fostul gang după închiderea spaţiului spre curtea interioară şi decorarea bolţii cu pictură, devine în sec. al XVIII-lea prăvălie pentru vânzarea de mărfuri de import aduse de negustori din Europa, numite mărfuri nemţeşti: articole de coloniale, pânzeturi şi postavuri fine din Viena, Köln, Nürnberg, Görlitz, Bruges, dantelării, broderii, fire de aur şi argint din Spania, mănuşi, cuţite, piele de pergament; în egală măsură se aduceau la Braşov şi mărfuri turceşti ca bumbac, ceară, garanţă, scumpie, mătase brută, piei de oaie, covoare. Existau şi mărfuri locale lucrate de renumiţii breslaşi saşi braşoveni şi de meşterii şcheieni care purtau numele de braşovenii. Ei comercializau piei tăbăcite, o gamă variată de postavuri mai groase, pânză de in, ploşti, straie, opinci, pălării de postav, hamuri, funii, găitane, lăzi de Braşov, clopote, curele.
Aceasta varietate de marfuri legata de regiunile de comert de pe continent si zona limitrofa orientala, care se vindeau la Brasov, este sugerata în muzeu.
Braşovenii şi-au constituit o sursă de profit din comerţul cu mirodenii sute de ani, din Evul Mediu până în epoca modernă. Mărfurile orientale "res turcales") erau aduse la Braşov sau tranzitate spre alte centre de comerţ, ajungând ca în sec. al XVI-lea din total comerţului, un procent de 20% - 40% să fie reprezentat de mirodenii.
Listele de mărfuri cuprind în mod constant piper, şofran, coriandru, cuişoare, nucşoară, lemn dulce, cardamon, migdale, vanilie, scorţişoară, foi de dafin şi de muştar, ienihabar, gimbir, smirnă, stafide, zahăr candel, smochine, chimion dar şi băuturi aromate şi ulei de măsline, cafea, orez, coloranţi naturali, tutun, ape medicinale şi tincturi folosite în farmacologie.
În subsolul clădirii se află două spaţii care sunt destinate depozitării mărfurilor aduse de negustori şi cărăuşi.
Sala cu bolta ampla si decoratia florala a peretilor permit vizitatorilor sa perceapa tipul de decorare a interiorului.
O frescă în imagini a societăţii braşovene la sfârşitul sec. al XIX –lea a fost realizată de doi mari fotografi.
Mansarda restaurată a pus în evidenţă ansamblul arhitectonic din lemn care susţine învelitoarea din ţiglă solzi.
Sala cu bolta ampla si decoratia florala a peretilor permit vizitatorilor sa perceapa tipul de decorare a spatiului interior în sec. al XVIII-lea, într-un oras bogat si puternic ca Brasovul.
Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului este adăpostit într-un monument de arhitectură civilă, reprezentativ pentru tipologia spaţiilor comerciale publice şi private din oraşele transilvănene între sec. XVI-XIX.
